Jaguar Auto

Telefoanele inteligente modifică funcţionarea creierului uman

Utilizarea telefoanelor inteligente modifică felul în care funcţionează creierul uman, întrucât acesta se adaptează la tehnologia "touchscreen" ("ecran tactil") încorporată în aceste dispozitive, afirmă autorii unui studiu realizat de Institutul de Neuroinformatică, afiliat Universităţii din Zurich.

Oamenii de ştiinţă elveţieni au utilizat electroencefalografia (EEG) pentru a măsura activitatea cerebrală. Ei au descoperit în acest fel diferenţe considerabile între utilizatorii de telefoane inteligente şi persoanele care folosesc telefoane mobile "tradiţionale", precizează bbc.com.

Interpretând datele furnizate de EEG, autorii studiului au descoperit că utilizatorii de telefoane inteligente au degete mult mai agile şi o precizie tactilă mult mai mare.

Dintre cei 37 de voluntari care au participat la această cercetare ştiinţifică, 26 au folosit telefoane inteligente cu ecrane tactile, iar 11 au utilizat telefoane mobile convenţionale.

Electroencefalogramele au analizat semnalele electrice trimise între creier şi mâini prin intermediul nervilor. Mai mulţi electrozi plasaţi pe scalpurile voluntarilor au înregistrat aceste schimburi electrice. Pe baza lor, cercetătorii au putut să alcătuiască o hartă a ţesuturilor cerebrale asociate fiecărei regiuni corporale.

Rezultatele au evidenţiat diferenţe notabile între utilizatorii de telefoane inteligente şi persoanele care folosesc telefoane mobile convenţionale. Voluntarii din prima categorie au prezentat o activitate cerebrală mai intensă ca răspuns la atingerile mecanice executate de degetul mare, degetul arătător şi degetul mijlociu.

Acest lucru pare să fie asociat cu frecvenţa cu care acele persoane folosesc funcţia "touchscreen" - cu cât aceasta era folosită cu o frecvenţă mai mare, cu atât activitatea cerebrală înregistrată prin EEG era mai intensă.

Autorii acestui studiu spun că descoperirea lor are sens, deoarece creierul uman este "maleabil" şi poate fi modificat prin anumite experienţe.

De exemplu, în cazul violoniştilor, zona cerebrală asociată degetelor folosite în timpul cântatului la instrumentele muzicale din această gamă este mult mai dezvoltată decât în cazul oamenilor care nu sunt muzicieni.

Cercetătorii elveţieni consideră că acest lucru ar fi valabil şi în cazul telefoanelor inteligente - folosirea lor repetată modifică creierul uman.

Studiul a fost coordonat de cercetătorul Arko Ghosh şi a fost publicat în revista Current Biology.

Nu mai există intimitate: în viitor, insecte-robot ne vor fura mostre de ADN, avertizează un cercetător

În cadrul Forumului Economic Mondial de la Davos, un grup de profesori de la Universitatea Harvard a avertizat că noţiunea de intimitate individuală, aşa cum o cunoaştem azi, va dispărea într-un viitor apropiat.

De fapt, „trăim deja în această lume”, a spus Margo Seltzer, profesor de informatică la Harvard. „Viaţa personală, aşa cum o cunoşteam noi în trecut, nu mai este posibilă. Concepţia convenţională despre viaţa personală a murit.”

Un alt specialist de la Harvard, cercetător în domeniul geneticii, a afirmat că este „inevitabil” ca informaţia genetică personală a persoanelor să intre tot mai mult în sfera informaţiei publice. 

Sophia Roosth a spus că agenţilor de contraspionaj li s-a cerut deja să colecteze date genetice despre liderii străini, pentru a fi aflate informaţii despre bolile la care sunt predispuşi şi despre speranţa lor de viaţă.

Margo Seltzer a imaginat chiar o lume în care drone minuscule, de dimensiunile unor ţânţari, vor zbura în jurul nostru şi ne vor extrage mostre de ADN, pentru ca acestea să fie analizate, de pildă, de organizaţii guvernamentale sau de firme de asigurări. Invadarea vieţii private va deveni tot mai larg răspândită, a spus ea, şi trăim deja într-un stat unde individul este supravegheat aproape permanent.

Joseph Nye, expert în ştiinţe politice, a abordat subiectul controversat al comunicaţiilor codificate şi ideea unor reglementări care ar permite ageţiilor guvernamentale să vadă oricând mesajeleschimbate între indivizi, în interesul siguranţei naţionale.

Totuşi, în ciuda acestor viziuni pesimiste, cercetătorii s-au străduit să accentueze ideea că aspectele pozitive ale dezvoltării tehnologiei vor prevala asupra afectării vieţii personale. 

Aşa cum dronele minuscule pot fi trimise să spioneze oamenii, tot aşa vor putea fi trimişi roboţi într-un spital unde există bolnavi de Ebola, pentru a distruge microbii, a spus Seltzer. Depinde de noi cum folosim tehnologiile care există deja, a adăugat ea. 

Anthony Goldbloom, un tânăr antreprenor în domeniul tehnologiilor, a afirmat că, de altfel, „generaţia Google”, cum a numit-o el, pune mai puţin preţ pe intimitatea individuală, comparativ cu generaţiile precedente şi că el personal e gata să renunţe parţial la intimitate, de dragul utilităţii pe care noile tehnologii o au în viaţa sa. 

„Oricum, adesea oamenii se poartă mai bine atunci când au impresia că altcineva e cu ochii pe ei”, a adăugat el.

NASA a lansat primul satelit din lume care va măsura umiditatea din sol

Agenţia spaţială americană (NASA) a lansat cu succes sâmbătă, după două amânări, primul satelit din lume care este capabil să măsoare umiditatea solurilor de pe întreaga suprafaţă a Terrei şi care va permite cercetătorilor să prevadă secetele şi inundaţiile, informează AFP.

Racheta Delta 2, fabricată de United Launch Alliance, care a transportat la bordul ei satelitul SMAP (Soil Moisture Active Passive Mission), a decolat de la baza militară Vandenberg din California, la ora 14.22 GMT.

Satelitul SMAP, care este echipat cu două instrumente ştiinţifice - un radiometru şi un radar -, va efectua măsurători foarte precise ce vizează cantităţile de apă şi de gheaţă conţinute în solurile de pe Terra.

Această misiune va permite oamenilor de ştiinţă să alcătuiască o hartă cu o rezoluţie fără precedent a umidităţii de la suprafaţa Terrei, care va fi actualizată la fiecare două-trei zile. În acest fel, cercetătorii vor putea să prevadă mai bine riscurile de declanşare a secetelor şi riscurile de producere a inundaţiilor.

Apple - o companie constructoare de maşini: firma vrea să înceapă producţia de maşini electrice în 2020

Apple accelerează procesul de construire de maşini electrice şi intenţionează să înceapă producţia în anul 2020, pentru a intra în competiţie cu Tesla şi General Motors (GM), care vor să lanseze peste doi ani modele îmbunătăţite ale maşinilor pe care le produc deja, relatează Bloomberg.

Atât Tesla, cât şi General Motors vizează lansarea în 2017 a unor maşini electrice care să ruleze mai mult de 200 de mile la o încărcare şi care să coste sub 40.000 de dolari.

Echipa care lucrează la construirea unei maşini electrice sub brandul Apple este alcătuită din 200 de membri, compania căutând în continuare experţi în robotică şi producţia de baterii, potrivit surselor Bloomberg.

Specialiştii din industria auto estimează că un producător cu experienţă în domeniu are nevoie de o perioadă de 5-7 ani pentru a crea un nou model de automobil.

"Dacă începi de la zero, vorbim probabil de aproximativ zece ani. Un automobil presupune un dispozitiv tehnologic foarte complex", a declarat Dennis Virag, preşedinte al Automotive Consulting Group.

La începutul lunii februarie, producătorul american de baterii A123 Systems a dat în judecată gigantul IT pentru că a iniţiat "o campanie agresivă" pentru a-i convinge specialiştii să se angajaze la Apple.

A123 a indicat că cinci dintre angajţii săi au plecat deja la Apple şi că, în plus, compania americană a încercat să atragă experţi în producţia de baterii de la LG Chem, Samsung Electronics, Panasonic, Toshiba şi Johnson Controls.

"Apple dezvoltă în prezent o divizie de baterii pentru a concura pe acealşi sector precum A123", se arată în plângerea înaintată unei instanţe judecătoreşti din SUA de către A123.

De asemenea, Elon Musk, directorul executiv general al Tesla, a declarat că Apple încearcă să-i atragă angajaţii, oferindu-le bonusuri la semnătură în valoare de 250.000 de dolari şi creşteri salariale de 60% faţă de câştigurile de la Tesla.

Industria producătoare de maşini presupune investiţii majore, costurile unei uzine de producţie putând urca până la peste 1 miliard de dolari. În aceste condiţii, Elon Musk, directorul executiv al producătorului de maşini electrice Tesla, a declarat anul trecut că este "foarte dificil" să creezi un nou model de automobil.

Apple a înregistrat un profit record, de 18 miliarde de dolari, în primul trimestru al anului fiscal 2015 (octombrie-decembrie 2014), în urcare cu 38% faţă de aceeaşi perioadă din 2013, în timp ce veniturile au avansat cu 30% la 74,6 miliarde de dolari faţă de 57,6 miliarde de dolari.

Anul trecut, un alt gigant din IT, Google, şi-a anunţat intrarea pe segmentul auto, vizând încheierea unor parteneriate cu producători din industria auto, pentru crearea unor maşini autonome în câţiva ani.

Sursa: MEDIAFAX

Kirobo, primul robot-astronaut japonez, a revenit cu bine pe Terra

Kirobo, primul robot-astronaut japonez, a revenit cu bine pe Terra, după ce a petrecut 18 luni în spaţiu, la bordul Staţiei Spaţiale Internaţionale (ISS), informează 20minutes.fr.

Kirobo a revenit pe Terra la bordul capsulei spaţiale Dragon, construită de compania SpaceX, care a amerizat cu bine, marţi, în Oceanul Pacific.

Kirobo, un "robot umanoid de protocol", al cărui design aduce aminte de cel al personajului de benzi desenate Astro Boy, a ajuns la bordul ISS în august 2013 şi a participat la diverse experimente ştiinţifice, care au vizat posibilitatea includerii unui robot de companie în misiunile spaţiale care implică situaţii de izolare prelungită pentru astronauţi.

Robotul, care trebuia iniţial să revină pe Terra la sfârşitul anului 2014, şi-a luat la revedere de la internauţi prin intermediul unui mesaj video publicat în septembrie 2014.

Kirobo a fost construit pentru a putea să întreţină o conversaţie într-o manieră naturală, potrivit creatorului său, expertul în robotică Tomotaka Takahashi, care a colaborat la acest proiect ştiinţific cu Universitatea Tokyo, compania de publicitate Dentsu şi constructorul de automobile Toyota.

Micuţul robot umanoid l-a însoţit pe astronautul nipon Koichi Wakata în modulul japonez de pe ISS, iar viaţa de zi cu zi petrecută pe orbita terestră de cei doi "prieteni" a fost urmărită cu un interes deosebit pe internet de şcolarii japonezi.

Aspectul robotului a fost inspirat din cel al lui Astro Boy, un personaj de manga (benzi desenate japoneze, n.r.), imaginat după Al Doilea Răboi Mondial de desenatorul şi ilustratorul Osamu Tezuka. Deşi este foarte mic (are o înălţime de 34 de centimetri) şi uşor (are o greutate de aproximativ un kilogram), Kirobo ştie să meargă, să recunoască feţe şi să înregistreze imagini.

Geamănul său, botezat Mirata, a rămas pe Terra pentru a fi utilizat ca model de comparaţie, în cazul în care cercetătorii observau apariţia vreunei anomalii care ar fi putut afecta funcţionarea lui Kirobo.

Obiectivul proiectului "Kirobo" (contragere de la "Kibo", numele laboratorului japonez de pe ISS, şi "robot") a constat în special în studierea măsurii în care un robot de companie poate oferi sprijin moral unor oameni care trăiesc izolaţi pe durate de timp îndelungate. Totodată, în japoneză, "Kibo" înseamnă şi "speranţă".

ISS este un proiect spaţial în valoare de 100 de miliarde de dolari, finanţat în principal de Statele Unite ale Americii şi la realizarea căruia participă 16 ţări. Staţia este ocupată în permanenţă, din noiembrie 2000, de echipaje comune.

ISS se află pe orbita terestră la o altitudine de 400 de kilometri, efectuând o rotaţie completă în jurul Terrei la fiecare 90 de minute, navigând cu viteza medie de 28.000 de kilometri/ oră. Cântărind peste 408 tone, ISS oferă un spaţiu locuibil echivalent cu cel dintr-un avion Boeing 747

Tehno